PR Trend 5 – Specifiul cercetării în ştiinţele comunicării
Editia din acest an a conferintei internationale PR Trend, organizata de Catedra de Comunicare din cadrul Facultatii de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii, UBB Cluj a avut ca tema centrala Specificul cercetarii in stiintele comunicarii. In acest sens, in prima zi a conferintei a avut loc o dezbatere in plen despre aceasta tema.
Urmeaza niste idei care s-au conturat in urma acestei dezbateri care a generat o serie intreaga de intrebari.
Dezbatere (Dr. Ioan Hosu – moderator, Prof. Dan Petre – Bucuresti, Prof. Bratosin – Montpellier, Prof. Ilie Rad FSPAC Jurnalism, Prof. Michael Meyen LMU Munchen)
1. 1. Cum facem diferenta intre studiu si cercetare? Ce inseamna fiecare termen pentru domeniul stiintelor comunicarii.
2. 2. Calitativ versus cantitativ – amandoua tipurile de metode sunt specifice stiintelor comunicarii, dar trebuie avut grija la alegerea temei de cercetare, ca aceasta sa se incadreze in disciplinele stiintelor comunicarii. Cifrele sunt cele care vand, care dau credibilitate unei cercetari, chiar daca acestea trebuie de multe ori insotite de explicatii si interpretari calitative
3. 3. Cum delimitezi spatiul stiintelor comunicarii? Unde se afla granita intre comunicare si sociologie, filozofie etc.
4. 4. Daca stiintele puternice, ca matematica, astrologia, geografia sunt toate derivate din filozofie, stiintele comunicarii reprezinta o sinergie de stiinte care au dus la nevoia creeari acestui domeniu. In Germania, dupa cum spunea dl prof. Meyen de la LMU Munchen in prezentarea sa, domeniul Stiintelor Comunicarii a aparut pentru prima data in Universitati dupa primul razboi mondial. Si asta din nevoia de a intelege de ce a pierdut Germania ambele razboaie mondiale – si din punct de vedere militar, dar si din punct de vedere comunicational.
5. 5. Datele furnizate de cercetările în domeniile umaniste în general şi în ştiinţele comunicării în particular nu pot fi prevăzute cu exactitate ca în astronomie, matematica etc. De multe ori nu suntem învăţaţi (în şcoli) CUM să analizăm datele. De unde începem? Ce analizăm? Cum?
6. 6. Se pune întrebarea ce se poate face ca oamenii sa dorească să răspundă la chestionare, să primească operatorii de interviu la ei în casă şi să le dedice timpul. Dl. Dan Petre consideră că încă nu a fost pus la punct un sistem de recompensare a respondenţilor. Nimeni nu e dispus să îţi ofere timpul său pe gratis.
7. 7. Dl. Meyen consideră observaţia o metodă de cercetare a viitorului. În ziua de astăzi mulţi oameni îşi exprimă opiniile, părerile, gândurile etc. online. Aceştia participă activ la web 2.0 şi îşi lasă urmele pe internet. De aceea le este cercetătorilor mult mai simplu şi presupune costuri mult mai reduse să practice metoda observaţiei online. Analiza de conţinut nu? (n.a)
8. 8.Când vine vorba de cercetare, metodele ne ajută pe de o parte să ne argumentăm o idee, o ipoteză, dar de asemenea presupun şi obţinerea de cunoaştere, de informaţii noi despre un anumit subiect.
